E dimineata de 4 ianuarie si un frig de-ti vine sa-ti scoti degetele din papuci si sa le arunci ca nu mai ai loc si pentru ele unde sa le gramadesti. Negura deasa incarcata cu amoniac iti astupa orice cale de comunicare cu exteriorul. Parca se lumineaza... da se lumineaza... Chipul somnolent usor iluminat prin ceata si raze slabe de dimineata se vede de pe deal mergand pe ultimul drum profan pe un fundal sumbru de mistere monotone. A ajuns la luntrea de peste Styx. Alaiul de fice, fii, vaduv, surori, frati, cumnati o urmeaza s-o dea lui Charon mai departe spre cine stie unde. Eclipsa pare sa-i soarbe toata viata care mai avea pe chip. Pamantul inghetat cere tot ce mai este organic, sa nu mai lase pic de viata. Clopotul vechi anunta poporul ca i-a mai cazut o caramida din biserica pe care doar urmatoarele generatii o vor recladi. Doar statul se bucura. S-a scutit de plata a 100 de lei lunar pensie de CAP-ist.
Si cu asta, a murit si o parte din copilaria mea... LA REVEDERE!
marți, 4 ianuarie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
